Prinos cuvantului-vers…la 31 August 2014…vers si voce Pop Stelu

mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers un univers în care fiecare cuvânt nerostit capătă nuanţă de vers 
un vers ce dă sens și rost existențial formalității cu nume de trup trecător          (mormanul de materie destinat purificării prin  putrefacţie)  mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un univers 
 un univers în care cuvântul se transformă-n lacrimă 
 o lacrimă ruptă din nemărginire de univers 
 mi-e sufletul o colonadă ce dă sens și rost Sufletului meu    în cuvânt-vers-lacrimă-Univers…
cuvintele ce  se preling din ochi, din suflet, din trupul dezgolit…
le regăsesc în rostuirea cuvântului dintâi, cuvântului nedefinit și nerostit (de teama neputinței de-a silabisi cuvântul de-nceput, cuvântul de sfârșit)    când eu le căutam în întruparea celor morți din cei vii, și-mi defineau durerea, durerea ascunsă printre semne mii…     în alte cuvinte  ce le-au adus,
alte cuvinte ce au apus,
alte cuvinte ce au răpus iubiri neîncepute…
de teama neputinței de-a iubi,
din preaplinul  iubirilor trecute, iubirilor tăcute și nerostite…
te caut cu neputință printre  cuvinte…
                                                                                    P.S.