Sufletul Basarabiei: Andrei Ciurunga ( interviu)

interviu realizat de Nina Parfentie- redactor la Radio Moldova- în iarna anului 1997 la București:

„D-le (gradul), sunt plantonul schimbul doi in baraca E4. In timpul schimbului meu a inviat Hristos!”

 

Sfintii inchisorilor: Andrei Ciurunga-poetul pe schimbul caruia a inviat Hristos

HotNews.ro
Luni, 10 septembrie 2007

 

Copilaria si studiile in Basarabia

Poetul Canalului
Robert Eisenbraun s-a nascut in orasul Cahul (astazi in Basarabia) la 28 octombrie 1920 intr-o familie de colonisti germani. Tatal sau, Herman Eisenbraun, era profesor de limba germana. Tanarul Robert va incepe studiile in orasul natal, de unde va pleca la Bolgrad pentru a urma ultima clasa de liceu.

Debutul sau literar va avea loc in anul 1932, in cadrul Liceului pe care l-a frecventat in Cahul, Ioan Voda. Prima sa poezie avea ca subiect Unirea Principatelor Romane. Debutul editorial se produce in 1936, cu placheta de versuri Melancolie. Ulterior incepe sa publice in cateva reviste: Basarabia, Basarabia literara, Raza. Publica la Chisinau in 1944 cartea de poezii Cantece de dor si de razboi.

In Braila – Prima arestare

Cel de-al doilea Razboi Mondial aducea cu sine pierderea Basarabiei. O data cu retragerea trupelor romane impinse dincoace de Nistru de puhoiul sovietic, familia Eisenbraun trece granita in Romania, stabilindu-se la Braila (1944), Robert sperand sa scape de NKVD, care-l haituia. Robert continua sa scrie, publicand in cateva reviste brailene cu pseudonimul Robert Cahuleanu.

Intr-unul din articolele sale plublicat in Expresul, in noiembrie 1945, ii indeamna pe romani sa respinga comunismului. Este arestat ca unul din „autorii morali” ai manifestatiei din 8 noiembrie 1945.

Aceasta manifestatie, pregatita de tineretul universitar, care avea ca scop sarbatorirea zilei onomastice a regelui Mihai, a devenit rapid o ampla miscare de sustinere a monarhiei si de respingere a regimului comunist. In urma interventiei in forta a autoritatilor manifestatia s-a soldat cu zeci de morti, raniti si sute de arestari. Poetul va fi eliberat dupa 29 de zile de arest.

Isi schimba numele in Andrei Ciurunga
In anul 1946 Robert Eisenbraun hotaraste sa isi schimbe numele in Andrei Ciurunga. Noul nume a fost ales la intamplare dintr-o carte de telefoane.

In 1947 isi tipareste fara stirea cenzurii, un volum de versuri puternic colorat anticomunist, intitulat: Poeme de dincoace. Este denuntat de un cunoscut, dar nu va fi arestat atunci.

In Bucuresti – A doua arestare

In 1949 hotaraste sa plece in Bucuresti unde va fi angajat la revista Flacara, va mai colabora cu publicatiile: Contemporanul, Viata Romaneasca, Ateneu, Ramuri, Tribuna, Vatra, Viata militara, Urzica, Rebus. Este arestat la 2 februarie 1950, in urma altui denunt, al unui coleg si va primi o condamnare de 4 ani pentru „crima de uneltire impotriva pacii”.

Intre timp, volumul incriminatoriu fusese distrus, drept pentru care a fost condamnat pentru volumul mult mai vechi Cantece de dor si razboi.

Va trece prin penitenciarele Uranus, Galati, Jilava si prin lagarele „cumplitului Canal”: Peninsula si Gales.

In Jilava ajunge in vara lui 1951 si povesteste ca cea mai grea tortura a fost foamea: „Intr-o buna zi, plimbarea obisnuita s-a suspendat: ni se adusesera in curte zeci de saci de cartofi pe care trebuia sa-i sortam. Unii dintre noi, cei mai flamanzi, care au mancat atunci cartofi cruzi «la discretie», s-au imbolnavit grav, iar doi au si decedat”.

De la Jilava a luat drumul Canalului, unde sute de mii de detinuti politici isi ispaseau „vina” de a se impotrivi comunismului. Traind in baraci neinclzite, fara asistenta medicala, sub bataile si torturile diabolic inventate de brigadieri, intelectualii si preotii romani erau fortati sa taie albia viitorului Canal Dunare – Marea Neagra.

In mijlocul acestui iad poezia lui Ciurunga a fost ca un balsam pentru sufletele zdrobite ale romanilor, asa cum de la Aiud un alt mare poet al temnitei, Radu Gyr salva suflete prin versuri. Toata durerea unui neam fortat la robie transpare din versurile poeziei Canalul, care i-au adus lui Ciurunga supranumele de “Poet al Canalului”.

continuare aici: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1030532-serial-sfintii-inchisorilor-andrei-ciurunga-poetul-schimbul-caruia-inviat-hristos.htm

 

ciurunga.gratii0001

CANALUL
de Andrei Ciurunga

Aici am ars si-am sangerat cu anii,
aici am rupt cu dintii din tarana,
si aici ne-am cununat, cu bolovanii,
cate-un picior uitat sau cate-o mana.

Pe-aceste vai si dealuri dobrogene
am dat cu veacuri inapoi lumina.
Amare bezne-am asternut pe gene
si le-am gustat in inimi radacina.

Aprinsi sub biciul vantului fierbinte,
bolnavi si goi pe ger si pe ninsoare,
am presarat cu mii de oseminte
meleagul dintre Dunare si Mare.

Trudind, flamanzi de cantec si de paine,
injuraturi si pumni ne-au fost rasplata.
Sa facem drum vapoarelor de maine,
am spintecat Dobrogea cu lopata.

Istoria, ce curge-acum intoarsa,
va tine minte si-ntre foi va strange
acest cumplit Danubiu care varsa
pe trei guri apa si pe-a patra sange.

Iar cantecele smulse din robie
vor ctitori, cu anii care vin,
in cartile pe care le vom scrie,
o noua Tristie la Pontul Euxin.

 

Nu-s vinovat fata de tara mea

La ora cand cobor, legat in fiare,
sa-mi ispasesc osanda cea mai grea,
cu fruntea-n slava strig din inchisoare:
– Nu-s vinovat fata de tara mea.

Nu-s vinovat ca mai pastrez acasa
pe-un raft, intaiul meu abecedar
si ca ma-nchin cand ma asez la masa,
cuviincios ca preotu-n altar.

Nu-s vinovat ca i-am iubit lumina
curata cum in suflet mi-a patruns,
din via data-n parg sau din gradina
in care-atatia serpi i s-au ascuns.

Nu-s vinovat ca-mi place sa se prinda
rotunda ca o tara hora-n prag,
sau c-am primit colindatori in tinda,
cum din bunic in tata ne-a fost drag.

Nu-s vinovat ca toamnele mi-s pline
cu tot belsugul, de la vin la grau,
si c-am chemat la praznic pe oricine,
cat m-am stiut cu cheile la brau.

Dac-am strigat ca haitele ne fura
adancul, codrii, cerul stea cu stea
si sfanta noastra paine de la gura –
nu-s vinovat fata de tara mea.

Nu-s vinovat c-am indarjit sacalii
cand am racnit cu sufletul durut
ca nu dau un Ceahlau pe toti Uralii
si ca urasc hotarul de la Prut.

Pamantul meu, cum spune si-n izvoade,
l-a scris pe harta lumii Dumnezeu,
si cati prin veacuri au venit sa-l prade
il simt si-acum pe piept cat e de greu.

De-aceea cand cobor legat in fiare,
impovarat de vina cea mai grea,
cu fruntea-n slava gem din inchisoare:
– Nu-s vinovat fata de tara mea.

Related Posts

  • 64
    Andrei Țurcanu (n. 1 septembrie 1948, Cigârleni, raionul Ialoveni, Republica Moldova) este un filolog (doctor în filologie),profesor universitar, poet, publicist, critic și istoric literar român.
    Tags: andrei, parfentie, nina
  • 53
    S-a nascut la 14 noiembrie 1953 in Gaiesti (Dimbovita). Este fiul lui Ion si al Eugeniei Draghici, functionari publici. A absolvit liceul "Vladimir Stre-inu" din Gaiesti si Facultatea de Istorie - Filosofie a Universitatii din Bucuresti. A activat in cadrul cenaclurilor literare: "I.C. Visa-rion" (Gaiesti), "Universitas" (Bucuresti), "Albatros" (Calarasi). A…
    Tags: si, de, la, cu, parfentie, nina